Sfântul Francisc și chemarea lui Dumnezeu – o inspirație pentru tinerii de astăzi

În fiecare generație, Dumnezeu cheamă oameni care să răspundă cu generozitate la iubirea Sa. Un exemplu extraordinar al unui astfel de răspuns este Sfântul Francisc de Assisi, un tânăr care, deși avea tot ceea ce și-ar fi putut dori în lumea sa, a simțit o chemare mai profundă: să-l urmeze pe Cristos cu toată inima, fără rezerve. Convertirea sa nu a fost doar o schimbare personală, ci a devenit o mișcare care continuă să inspire milioane de oameni, inclusiv tinerii din zilele noastre.

Tânărul Francisc – visurile unui cavaler

Înainte de a deveni sfântul pe care îl cunoaștem, Francisc era un tânăr plin de vise, entuziasm și dorință de glorie. Născut într-o familie înstărită din Assisi, el avea parte de toate avantajele pe care banii le puteau oferi: haine luxoase, prieteni, petreceri și ambiția de a deveni cavaler.
La început, viața sa părea una de succes după standardele lumii. Dar Dumnezeu îi pregătea o altă cale – una care avea să-i transforme nu doar viața personală, ci și întreaga istorie a Bisericii.

Chemarea din spatele zidurilor unei închisori

Captivitatea lui Francisc la Perugia a avut o importanță deosebită în convertirea sa. După o bătălie, a fost luat prizonier și a petrecut un an în detenție, perioadă care a marcat începutul frământărilor sale interioare. Acolo, departe de luxul și distracțiile orașului Assisi, a început să reflecteze mai profund asupra sensului vieții sale.
După eliberare, deși încerca să revină la viața de dinainte, ceva se schimbase în inima sa. Nu mai găsea aceeași bucurie în lucrurile care înainte îi ofereau satisfacție. Simțea că Dumnezeu îl cheamă spre ceva mai mult, dar nu înțelegea încă spre ce anume.

Visul de la Spoleto – începutul convertirii

Visul de la Spoleto a fost, de asemenea, un moment important în procesul convertirii Sfântului Francisc.

În timp ce se îndrepta spre o nouă bătălie, cu speranța de a deveni cavaler, Francisc a avut un vis în care Dumnezeu i-a vorbit și l-a întrebat: „Francisc, ce este mai nobil, să-l slujești pe Stăpân sau pe servitor?” La care Francisc a răspuns: „Pe Stăpân.” Domnul i-a replicat: „De ce, atunci, îl slujești pe slujitor și nu pe stăpân?” Această întrebare profundă l-a tulburat și l-a determinat să își pună la îndoială scopurile și valorile. Vocea divină i-a mai spus: „Întoarce-te în orașul tău și acolo vei înțelege ce trebuie să faci.”

Profund mișcat de acest vis, Francisc s-a întors la Assisi și a început un proces intens de reflecție interioară. După întoarcerea sa, el a început să se detașeze de ambițiile lumești și să caute sensul vieții în slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui, ceea ce l-a condus, în cele din urmă, la renunțarea la bogățiile părintești și la alegerea unei vieți de sărăcie și umilință în imitarea lui Cristos.

Întâlnirea cu leprosul – descoperirea iubirii adevărate

Un alt episod esențial în viața lui Francisc a fost întâlnirea cu un lepros. Leproșii erau marginalizați și evitați, fiind considerați impuri. Francisc, care odinioară simțea repulsie față de aceștia, a simțit o mișcare interioară profundă. Într-un gest de smerenie și iubire, s-a apropiat de lepros și l-a îmbrățișat. Această întâlnire a fost pentru Francisc un act simbolic de depășire a fricii și a orgoliului și un pas fundamental în apropierea sa de Cristos.

Această experiență l-a marcat profund. În Testament, el mărturisește: „Și plecând de la ei, ceea ce mi se părea amar s-a transformat [pentru mine] în dulceața sufletului și a trupului.” Prin acest gest, Francisc a înțeles că adevărata pace și bucurie izvorăsc din depășirea temerilor și a prejudecăților și din iubirea necondiționată față de aproapele, în special față de cei marginalizați și suferinzi.

Întâlnirea cu Domnul în ruinele din San Damiano

Momentul decisiv al convertirii lui Francisc a avut loc în biserica ruinată „San Damiano”, unde, în timp ce se ruga, a auzit de trei ori glasul lui Cristos Cel Răstignit: „Francisc, mergi și repară Biserica mea, care, după cum vezi, este toată în ruină.”

La început, a luat acest mesaj în sens literal și a început să repare mai multe biserici dărâmate. Dar, treptat, a înțeles că Dumnezeu îl chema la o restaurare mult mai profundă – nu doar a clădirilor, ci a inimilor oamenilor și a Bisericii.

Această descoperire l-a determinat să renunțe la viața sa luxoasă, să se îmbrace într-un veșmânt simplu și să îmbrățișeze sărăcia, smerenia și iubirea față de Dumnezeu și față de toți oamenii.

O chemare care continuă și astăzi

Povestea convertirii lui Francisc nu este doar un eveniment din trecut. Ea este o chemare care continuă și astăzi. Dumnezeu cheamă fiecare persoană la o viață autentică, plină de sens, dar răspunsul depinde de noi. Mulți tineri din ziua de astăzi se află, la fel ca Francisc, într-un parcurs de căutare. Ei oscilează între așteptările societății – succesul, banii și recunoașterea – și vocea lăuntrică ce îi îndeamnă să caute un sens mai profund în viață.

Ce putem învăța din povestea Sfântului Francisc?

Dumnezeu ne vorbește, dar trebuie să ascultăm – De multe ori, El ne cheamă prin evenimente neprevăzute, prin momente de criză sau prin liniștea rugăciunii.

Răspunsul la chemarea lui Dumnezeu presupune curaj – Francisc a fost nevoit să renunțe la siguranța și confortul vieții sale pentru a urma un drum necunoscut.

Adevărata bucurie nu se găsește în ceea ce oferă lumea, ci în trăirea Evangheliei – Sfântul Francisc a descoperit că bogăția sufletului este mai valoroasă decât orice altceva.

Cum putem urma exemplul Sărăcuțului din Assisi?

Dacă simți că Dumnezeu te cheamă la o viață mai profundă, la un angajament mai mare în credință, ia-ți un timp pentru a asculta. Asemenea lui Francisc, încearcă să fii deschis la schimbare și să te lași condus de harul lui Dumnezeu. De aceea:

- Roagă-te cu sinceritate și cere lumină pentru a înțelege drumul pe care Dumnezeu ți-l pregătește;

- Îndrăznește să ieși din zona de confort, punându-ți întrebări despre sensul vieții tale;

- Găsește o comunitate care te poate ajuta – așa cum Francisc a format o fraternitate, și tu ai nevoie de oameni care să te sprijine în creșterea spirituală;

- Fii deschis la slujire – voluntariatul, ajutorarea celor săraci și implicarea în Biserică pot fi pași concreți spre o viață mai autentică.

Chemarea lui Dumnezeu este un dar, însă răspunsul este o alegere personală. Astăzi, mai mult ca oricând, Biserica are nevoie de tineri care să aibă curajul lui Francisc, care să aleagă o viață de autenticitate și să fie martori ai iubirii lui Dumnezeu în Biserică și în lume.

Ești gata să răspunzi și tu chemării Sale?