"Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
Rugaţi-l deci pe stăpânul secerişului să trimită lucrători în secerişul său" (Lc 10,2).
Cântec: Ce plăcut e, Doamne sfinte
Celebrant:
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!
Tineri: Amin!
Celebrant: Isuse, care ai voit să rămâi în mijlocul nostru în sacramentul iubirii tale, ne-am adunat înaintea ta pentru a-ți exprima credința noastră, pentru a te adora și pentru a-ți mulțumi. Îți cerem iertare pentru toți cei care nu te iubesc și nu te adoră, pentru toți cei care nu cred și nu speră în tine.
În acest timp sfânt al Postului Mare, tu ne vii în întâmpinare cu invitația la convertire și cu îndemnul la a ne deschide inimile Cuvântului tău dătător de viață, de lumină și de pace, astfel încât să putem participa prin har la misterul pătimirii, morții și învierii tale care se celebrează și se face prezent în Euharistie.
Isuse,
tu ai spus: „Secerișul este mare, însă lucrătorii sunt puțini. Rugați-l deci pe
Domnul secerișului să trimită lucrători în secerișul lui!”. Dorim ca în aceste clipe pe care le
vom petrece în fața ta, care ești prezent cu trupul și sângele, sufletul și
dumnezeirea în Preasfântul Sacrament, să ne rugăm pentru noi vocații la viața
consacrată, la sfânta Preoție și la sfânta Căsătorie, pentru edificarea sfintei
Biserici și pentru răspândirea Împărăției tale în lume.
Lector
1: Sunt
aici, Doamne, îngenuncheat înaintea Ta. Îți ofer tot ceea ce este al meu,
păcatele mele, defectele mele, slăbiciunile mele, ceea ce sunt... pentru a mă
goli de mine însumi, și a mă umple doar de Tine, Doamne.
Sunt
aici în așteptarea unui semn: știu că Tu ești prezent. Această tăcere este
plină de Duhul Tău. Ajută-mă să fac liniște și în mine însumi, să mă eliberez
de gândurile la activitățile pe care
trebuie să le desfășor mâine, la proiectele la care lucrez, să îndepărtez
preocupările și durerile care mă sufocă... pentru a face tăcere în mine însumi.
Ajută-mă
Doamne, în această perioadă a Postului Mare, să privesc în profunzimea inimii
mele, pentru a mă vedea așa cum sunt în realitate, pentru a relua și a îndrepta
drumul meu.
Nu
îți cer să mă eliberezi de deșert, ci să mă ajuți să nu fug de el și să
călătoresc spre Tine, Calea, Adevărul și Viața.
Fă
ca și eu să pot trăi această perioadă nu cu tristețea pocăinței și a jertfirii,
dar în spiritul bucuriei datorită unui har și a unui dar primit, ca și ocazie
pentru a regăsi sensul vieții mele, pentru a descoperi în ea Prezența Ta,
pentru a o vindeca de rănile primite și provocate și pentru a o împăca cu toți
oamenii care trăiesc în jurul meu.
Îți
mulțumesc, Doamne, pentru acest dar al Tău!
Cântec: Tu, care te numești iubire
Lector
2: Rugăciune pentru Vocații
Doamne
Isuse, a te întâlni pe tine înseamnă a lăsa ca privirea ta să ne
întâlnească acolo unde ne-am ascuns. Doar ochii tăi văd și iubesc totul din noi:
dăruiește-ne lumina Duhului tău pentru ca privind la tine să putem cunoaște
adevăratul nostru chip de fii iubiți.
Doamne
Isuse, a te alge pe tine înseamnă a lăsa ca tu să învingi amărăciunea
singurătăților noastre și teama fragilităților noastre; doar cu tine realitatea
se umple de viață. Învață-ne arta de a iubi: aventură posibilă pentru că tu
ești în noi și cu noi.
Doamne
Isuse, a te urma pe tine înseamnă a permite viselor să înflorească și a
lua decizii, a-ți dărui ce este mai bun de la viață. Atrage-ne la întâlnirea cu
tine și cheamă-ne să te urmăm pentru a primi de la tine darul vocației: a
crește, a ne maturiza și a deveni dar pentru
alții.
Amin!
Cântec: O Christe Domine Jesu
Lector
3: Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 3,12-17
Fraților, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și iubiți, îmbrăcați-vă deci cu iubire milostivă, cu bunătate, cu umilință, cu blândețe și îndelungă răbdare! Îngăduiți-vă unii pe alții și, dacă cineva are vreo plângere împotriva altuia, iertați-vă! Așa cum v-a iertat Domnul, la fel să vă iertați și voi! Însă mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu iubire, care este legătura desăvârșirii! Să domnească în inimile voastre pacea lui Cristos la care ați fost chemați ca să fiți un singur trup și fiți recunoscători! Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin! Învățați-vă și îndemnați-vă unii pe alții cu toată înțelepciunea în psalmi, în imnuri și în cântări spirituale! Cântați lui Dumnezeu mulțumindu-i-i în inimile voastre! Și tot ceea ce faceți în cuvânt sau faptă, toate să le faceți în numele Domnului Isus, mulțumindu-i-i lui Dumnezeu Tatăl prin el!
Cuvântul Domnului
Cântec:
Ubi caritas
Citire
din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după Sfântul Marcu 8,
34-38
Chemând la sine mulțimea și pe discipolii săi, le-a spus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să-și ia crucea și să mă urmeze! Căci cine vrea să-și salveze viața o va pierde; cine, însă, își va pierde viața pentru mine și pentru evanghelie o va salva. Așadar, ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă își pierde sufletul? Căci ce poate să dea omul în schimb pentru sufletul său? Dacă cineva se va rușina de mine și de cuvintele mele în această generație adulteră și păcătoasă, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii cei sfinți”.
Cuvântul Domnului
Cântec: Dacă vrea cineva
Scurtă
reflecție a celebrantului/timp de meditație personală (muzică meditativă)
Lector
4: Din Omilia la Miercurea Cenușii (17 februarie 2021) a Papei Francisc
Postul
Mare este o călătorie de întoarcere la Dumnezeu. De câte ori, ocupați cu
treburi sau indiferenți, i-am spus: “Doamne,
voi veni la tine după aceea, așteaptă... Astăzi nu pot, dar mâine voi începe să
mă rog și să fac ceva pentru ceilalți”.
Și astfel o zi după alta. Acum Dumnezeu face apel la inima noastră. În viață
vom avea mereu lucruri de făcut și vom avea scuze de prezentat, însă, frați și
surori, astăzi este timpul de a ne întoarce la Dumnezeu.
Postul
Mare este o călătorie care implică toată viața noastră, pe noi înșine în
întregime. Este timpul pentru a verifica drumurile pe care le parcurgem, pentru
a regăsi calea care ne duce din nou acasă, pentru a redescoperi legătura
fundamentală cu Dumnezeu, de care depinde totul. Postul Mare nu este o adunare
de florilegii, înseamnă a discerne unde este orientată inima. Acesta este
centrul Postului Mare: unde este orientată inima mea? Să încercăm să ne
întrebăm: unde mă duce navigatorul vieții mele, spre Dumnezeu sau spre e-ul
meu? Trăiesc pentru a-i plăcea Domnului sau pentru a fi observat, lăudat,
preferat, pe primul loc și așa mai departe?
Cântec:
Tu nu uiți să mă iubești
Lector 5: “Nu
vă fie teamă!”
Cuvintele
pe care Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea le-a rostit la inaugurarea
pontificatului său, în ziua de 22 octombrie 1978, sunt de o atât de mare
actualitate: „Nu vă fie teamă! Deschideți-i larg porțile lui Isus! În fața
puterii sale mântuitoare deschideți granițele statelor, sistemele economice, la
fel ca și cele politice, vastele câmpii ale culturii, ale civilizației, ale
dezvoltării. Nu vă fie teamă! Isus știe ce se află înăuntrul omului. Doar el
cunoaște acest lucru!”.
Oare
nu ne temem cu toții într-un anume fel – dacă-l lăsăm pe Cristos să intre cu
totul înlăuntrul nostru, dacă ne deschidem cu totul lui – că El ar putea lua
ceva din viața noastră? Oare nu ne e teamă să renunțăm la ceva important, unic,
care face viața atât de frumoasă? Nu riscăm oare să ne trezim apoi cuprinși de
teamă și lipsiți de libertate?
Și
din nou Papa voia să spună: Nu! Cine îl lasă pe Cristos să intre nu pierde
nimic, nimic – absolut nimic din ceea ce face viața liberă, frumoasă și
importantă. Nu! Doar în această prietenie se deschid larg porțile vieții. Numai
în această prietenie se deschid cu adevărat marile potențialități ale condiției
umane. Numai în această prietenie experimentăm ceea ce este frumos și ceea ce
eliberează. Astfel, astăzi, aș vrea, cu mare forță și mare convingere, plecând
de la experiența unei îndelungate vieți personale, să vă spun vouă, iubiți
tineri: nu vă temeți de Cristos! El nu ia nimic, ci dăruiește totul. Cine i se
dăruiește lui, primește însutit. Da, deschideți, deschideți-i larg porțile lui
Cristos – și veți afla adevărata viață. Amin.
Cântec:
Nu-ți fie teamă
Lector
6: Din Psalmul 139
Doamne,
tu mă cercetezi și mă cunoști;
Știi
când mă așez și când mă scol;
Pătrunzi
de departe intențiile mele;
Fie
că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ți scapă;
Toate
cărările mele îți sunt cunoscute.
Înainte
de a-mi ajunge cuvântul pe limbă,
Tu,
Doamne, îl cunoști întru totul.
Tu
mă învălui din față și din spate
Și
mâna ta stă întinsă asupra mea.
Minunată
este pentru mine cunoașterea ta,
prea
înaltă ca să o pot înțelege.
Pentru
că tu ai format rărunchii mei,
m-ai
țesut în sânul mamei mele.
Te
laud pentru că m-ai făcut
o
făptură atât de minunată!
Lucrările
tale sunt admirabile!
Și
sufletul meu cunoaște bine aceasta!
Ochii
tăi m-au văzut înainte de a mă naște
și
în cartea ta îmi erau scrise toate;
zilele
erau fixate pe când nu era niciuna dintre ele.
Cât
de adânci sunt, pentru mine, gândurile tale, Dumnezeule,
De
necuprins, principiile lor!
Dacă
le-aș număra, ar fi mai multe ca nisipul.
Când
mă trezesc, tot lângă tine sunt.
Ochii
tăi m-au văzut înainte de a mă naște
și
în cartea ta îmi erau scrise toate.
Cercetează-mă,
Dumnezeule, și vezi inima mea,
încearcă
și cunoaște neliniștile mele!
Vezi
dacă nu merg pe o cale greșită
și
condu-mă pe calea veșniciei.
Lector
7: Tu mă chemi
Dumnezeule,
Tatăl nostru, minunată este creația ta. Toate lucrurile create provin din mâna
ta. M-ai chemat la existență și pe mine și mi-ai dat o misiune pentru viața
mea, o misiune pe care nimeni altcineva nu o poate îndeplini. Nu am fost chemat
la existență pentru a fi inutil sau fără valoare, ci pentru a fi punte între
oameni și generații.
Eu cred, Doamne, că mă chemi la
fericire, la noua viață, către cer, care începe pe pământ; la o stare de viață,
la o misiune în lume, către oameni și către o comunitate care ajunge până la
cer.
Eu cred, Doamne, că mă chemi, însă
adesea nu aud chemarea ta. Fă-mă să aud și să înțeleg cuvântul tău. Atrage-mă,
ca să te caut și să te găsesc pe tine. Trezește dorința mea, astfel încât să te
primesc acolo unde doi sau trei se adună în numele tău.
Trimite-mi
oameni care să-mi spună adevărul de la tine, pentru ca să aud adevărul despre
mine, despre fericire, despre noua viață și despre cer, care începe pe pământ.
Doamne,
Dumnezeule, mie îmi este dat ceea ce este bun: să realizez opera ta, să aduc
pace, să fac binele, să slujesc adevărul, să trăiesc cuvântul tău, oriunde mă
aflu, oriunde voi fi.
Cântec: Doamne, fă din mine
Lector 8: Din Exortația
apostolică postsinodală “Christus vivit”
a Sfântului Părinte Francisc către tineri și către tot poporul lui Dumnezeu
(nr.
287, 290, 299).
“Pentru a discerne propria vocație, trebuie recunoscut că ea este chemarea unui prieten: Isus. Prietenilor, atunci când li se oferă un cadou, li se oferă ceea ce este cel mai bun. Și asta nu este în mod necesar lucrul cel mai scump sau greu de procurat, ci acela care știm că va da bucurie celuilalt. Un prieten are o percepție așa de clară a acestui lucru încât poate vizualiza în imaginația sa zâmbetul prietenului în timp ce deschide cadoul său. Acest discernământ de prietenie este ceea ce propun tinerilor ca model, dacă vor să înțeleagă care este voința lui Dumnezeu pentru viața lor (...).
Înainte de orice lege și de orice datorie, ceea ce Isus ne propune să alegem este o urmare, ca aceea a prietenilor care se urmează, se caută și se găsesc din pură prietenie. Tot restul vine după aceea, și chiar eșecurile vieții vor putea fi o experiență inestimabilă a acestei prietenii care nu se rupe niciodată (...).
Dragi
tineri, voi fi fericit să vă văd alergând mai repede decât cel care este lent
și temător. Alergați atrași de acea față atât de iubită, pe care o adorăm în
sfânta Euharistie și o recunoaștem în trupul fratelui suferind. Duhul Sfânt
să vă stimuleze în această alergare înainte.
Biserica
are nevoie de elanul vostru, de intuițiile voastre, de credința voastră”.
Cântec:
Noi suntem speranța lumii
Celebrant:
Dumnezeu ajută și ocrotește poporul pe care l-a chemat și l-a ales să intre în
împărăția sa. Încrezători să îl rugăm:
R.: Binecuvântează, Doamne, Biserica ta!
1. Pentru
întreaga Biserică, pentru ca să se îngrijească cu atenție și cu iubire de
vocații: R.
2. Pentru
Sfântul Părinte și pentru toți Episcopii, pentru ca luminați de Duhul Sfânt și
susținuți de rugăciunea poporului lui Dumnezeu să poată înfrunta cu mult curaj
toate dificultățile pe care le întâmpină în misiunea pe care au primit-o: R.
3. Pentru
preoții și toate persoanele consacrate implicate în câmpul evanghelizării,
pentru ca să intensifice eforturile lor în vederea unei animări vocaționale cât
mai eficiente: R.
4. Pentru
familii, pentru ca prin intermediul mărturiei lor de viață, fundamentată pe
valorile creștine ale credinței, speranței și iubirii, să formeze un climat
adecvat pentru “marile alegeri” ale fiilor lor: R.
5. Pentru
tineri, pentru ca prin curajul și generozitatea lor să răspundă la chemarea ta
plină de iubire, astfel încât viața lor să se poată transforma într-un cântec
de bucurie: R.
6. Pentru
comunitatea noastră, pentru ca în centrul diferitelor activități apostolice, să
se dea o atenție deosebită pastorației tinerilor și promovării vocațiilor la
viața consacrată și la Sfânta Preoție: R.
Tatăl
nostru...
Doamne
Isuse, care ești prezent între noi în sacramentul sfintei Euharistii, ajută-ne
să corespundem iubirii tale și să împlinim ceea ce tu vrei de la noi. Tu, care
viețuiești și domnești în vecii vecilor. Amin.
Cântec:
Neamuri s-adorăm fierbinte
Celebrant:
Tu le-ai dat lor pâine cerească
Tineri:
Având în sine orice plăcere
Celebrant
Să
ne rugăm: Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest Sacrament
minunat amintirea Pătimirilor tale, fă-ne te rugăm, să cinstim astfel sfântul
mister al Trupului și Sângelui tău, încât să simțim necontenit în noi roadele
răscumpărării tale, tu care viețuiești și domnești în vecii vecilor. Amin.
Cântec: Christus vincit, Christus regnat, Christus imperat
Fr. Vlad-Bogdan Bejan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu