sâmbătă, 16 octombrie 2021
vineri, 4 iunie 2021
Invitație la campus de discernământ vocațional franciscan
Comisia pentru animarea vocațională și pastorația tineretului, din cadrul Provinciei Franciscane Conventuale din România, va organiza în perioada 8-10 iulie 2021 un campus de discernământ vocațional franciscan, cu tema „Doamne, ce vrei să fac? (Fap 9,6), la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman.
duminică, 16 mai 2021
sâmbătă, 15 mai 2021
Parohia Romano-Catolică "Sf. Ioan Botezătorul" Galați Considerații despre Exercițiile Spirituale de la Viișoara (NT) 6-9 mai 2021
La mănăstirea
benedictină “Maica Unității” din Viișoara s-au organizat zile de reculegere
pentru tinerii din 5 parohii. Din Parohia „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din
Galați au participat șapte tineri: Hortolomei Elena, Bereș Iulian, Noia
Augustin, Dudu Cosmin, Anastasiu Nicola, Palade Alin și Alis Ungureanu care au
fost însoțiți de Pr. Petrică-Augustin Pătrașcu pe toată perioada exercițiilor.
Tema celor trei zile
de exerciți susținute de către Pr. Romică Pal OFMConv. a fost “Împărăția
cerului este asemenea unui negustor care caută mărgăritare frumoase”.
Joi seara, 6 mai, a avut
loc deschiderea meditațiilor urmată de un moment de rugăciune. În următoarele
zile s-au continuat aceste momente frumoase cu împărtășiri în grupuri, sfinte
Liturghii, seară de film, adorație euharistică și cu impresii finale asupra
temei propuse.
Pe lângă consolidarea
relației lor cu Dumnezeu, tinerii spun că au avut parte de zile liniștite, de
pace, oferindu-li-se ocazia de a-și redobândi speranța și bucuria în suflet, ca
mai apoi să trăiască în mod autentic viața creștină, cu mai multă încredere în
ei înșiși și în Dumnezeu. La următoarele exerciții spirituale, tinerii amintiți
mai sus speră ca din Parohia Romano-Catolică din Galați să fie un număr și mai
mare de participanți.
Motto-ul lor este: “Dacă nu
crezi, vino și vezi!”
Mărturie în urma Exercițiilor Spirituale pentru tineri, Viișoara 6-9 mai 2021
Trăim într-o lume
plină de zgomot, în care fiecare secundă a zilei este programată pentru o
activitate de făcut. Ne confruntăm cu multe responsabilități în viața noastră
de zi cu zi, încât a devenit o provocare să găsim timp pentru puțină pace și
liniște. Dar nu este imposibil. Alături de câțiva tineri din diferite parohii franciscane
din dieceza noastră de Iași, am oferit din timpul meu și am venit cu speranță în
suflet pentru a participa la Exercițiile Spirituale de la Viișoara (NT),
organizate prin grija Comisiei pentru Pastorația Tinerilor și Animarea
Vocațională a Provinciei „Sf. Iosif” din România, relator fiind Pr. Romică Pal
OFMConv.
Ne confruntam cu
vremuri dificile; nouă, tinerilor, ne lipsește interacțiunea reală, autentică,
offline, fără a ne ascunde tristețea sau bucuria în spatele unor ecrane de
smartphone-uri. În aceste zile de exerciții spirituale am meditat asupra
privirii plină de iubire a lui Dumnezeu și am învățat cum să-l privim și noi pe
aproapele, cu o privire asemenea Domnului. Totodată, am primit îndemnul de a nu
uita să practicăm în viața noastră mărturisirea credinței cu bucurie și curaj,
să ne îndreptăm privirea cu bunătate spre cei aflați în nevoie și să ne întindem
brațele spre semenii noștri pentru a-i ajuta în încercările întâmpinate.
Pentru mine această experiență
a fost o deconectare de la griji și responsabilități exterioare care mă copleșiseră
și o reconectare la mine însămi și la Dumnezeu. Un timp de liniște, rugăciune și
meditație în care mi-am adresat întrebări și am primit răspunsuri, în care
mi-am încredințat problemele și temerile lui Dumnezeu care mi-a redat
entuziasmul vieții, dăruindu-mi putere și încredere.
La sfârșitul zilelor
de exerciții spirituale mi-am propus să-mi continui drumul ales, alături de
Dumnezeu, cu pace în suflet, cu umilință, speranță și iubire față de semenii
mei.
Plecăm cu toții pe drumuri separate, dar în bucuria comuniunii, cu același gând de iubire îndreptat spre Isus.
Chiricheș-Florentina Brigita
Viișoara: momente de pace
Exerciții spirituale pentru tinerii din 5 parohii. Aproximativ 15 persoane au participat în perioada 6-9 mai 2021 la exercițiile spirituale organizate la mănăstirea benedictină „Maica Unității” din Viișoara.
“Împărăția cerului este asemenea
unui negustor care caută mărgăritare frumoase” este tema care i-a însoțit pe
tineri în aceste trei zile de exerciții spirituale ținute de părintele
Romică-Irimia Pal.
Încă din prima seară, tinerii au
fost invitați să se concentreze asupra zgomotului asurzitor al silențium-ului,
urmând ca în următoarele zile să se focuseze pe parabola tânărului bogat.
Aceste zile le-a adus tinerilor
adevărate provocări născându-se în mintea lor o serie de întrebări
existențiale. Care este sensul lor în viață? Ce visuri au? Unde se văd peste
zece ani? Cum trebuie să îl iubească pe aproapele? Întrebări care i-a ajutat să
se descopere pe ei înșiși și să își consolideze relația lor cu Dumnezeu.
Pe lângă momentele de rugăciune și de meditație, aceștia au putut să interacționeze și cu surorile benedictine. Cunoscându-le, au rămas plăcut impresionați de viața acestora și de faptul că ele au ales să își petreacă întreaga lor viață retrase de lume în rugăciune și contemplație față de Dumnezeu.
Mariana Farauanu
vineri, 14 mai 2021
Zile de reculegere pentru tineri
În perioada 26-29 aprilie 2021, la Mănăstirea „Maica Unității” a Surorilor Benedictine din Viișoara, s-au organizat, prin grija Comisiei pentru Pastorația Tinerilor și Animarea Vocațională a Provinciei „Sf. Iosif” din România, zile de reculegere pentru un grup de 17 tineri din Galați, Buruienești și Luizi-Călugăra. Meditațiile spirituale au fost ținute de către fr. Romică-Irimia Pal, OFMConv.
Tinerii au fost întâmpinați călduros de pr. Romică Irimia Pal și pr. Augustin Pătrașcu. După ce au pășit în casă, au început drumul tăcut spre găsirea răspunsurilor, întrebărilor, în special a întrebării „Cine sunt?”. Datorită stilului de viață al surorilor benedictine, tinerii au fost încurajați să mențină liniștea, pentru că astfel vor reuși să-și dezgolească sufletul de orice mască.
În
cele patru zile petrecute la Viișoara, deși îndemnați la meditație și rugăciune
individuală, tinerii au trăit și multe momente de comuniune, astfel, au animat
Sfânta Liturghie, au schimbat păreri și s-au rugat împreună.
Meditația
a fost desigur o activitate esențială. Aceasta s-a centrat pe fragmentul biblic
cu „tânărul bogat”, care este invitat să-și vândă averea pentru a avea parte de
Împărăția Cerurilor. Pornind de la acest text, tinerii au fost provocați să nu
fie superficiali, ci să acorde atenție fiecărui cuvânt. Pentru a fi ajutați să
privească mai profund, le-au fost de folos exercițiile interactive. Unul dintre
acestea a fost să se privească în ochi timp de un minut: „Priviți și lăsați-vă priviți”.
Celelalte exerciții au implicat cunoașterea interpersonală, cunoașterea
limitelor, dar și abilitatea de a detecta minciuna.
Întrebarea
centrală a acestor zile a fost „Ce fac pentru a ajunge în Împărăția
Cerurilor?”. Tinerii alături de preoții prezenți au încercat să găsească un
răspuns. Au analizat parabolele din Biblie, precum cea a fiului risipitor, dar
și alte secvențe din Noul Testament, ajungând la concluzia că trebuie să
respecte poruncile, să privească oamenii din jurul lor cu compasiune.
Un
alt moment important a reprezentat și Sfânta Liturghie, celebrată zilnic, dar
și recitarea Sfântului Rozariu și Adorația Euharistică.
Francesca Horvat
luni, 22 martie 2021
Curia provincială: Zi de formare
În ziua de 15 martie 2021, începând
cu ora 09.30, la Curia Provincială din Bacău s-a desfășurat o întâlnire
de formare și actualizare pentru toți frații Provinciei care sunt implicați în diferitele
realități parohiale în pastorația copiilor, adolescenților și a tinerilor, pe
baza noului Directoriu pentru cateheză scris de Consiliul Pontifical Pentru
Promovarea Noii Evanghelizări și aprobat de Papa Francisc în ziua de 23 martie
2020.
În mesajul său de salut transmis prin fr. Cătălin Fabian, Pr. Provincial le-a adresat atât celor prezenți cât și celorlalți frați ai Provinciei îndemnul de a lua mai în serios urgența pastorației vocaționale și a tinerilor, printr-o implicare constantă și curajoasă, prin zel și competență, astfel încât mărturia noastră să fie cât mai evanghelică.
Fr. Vlad-Bogdan Bejan, președintele Comisiei pentru Promovarea vocațiilor și Pastorația tineretului, după ce i-a salutat pe frați mulțumindu-le pentru participare, a subliniat faptul că, pe lângă caracterul său formativ și de actualizare, aceasta este o zi de împărtășire și de comuniune, dar și una în care putem trasa anumite obiective pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung.
Întâlnirea a fost animată de către fr. Romică Pal, formator și profesor la Liceul Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi” din Roman, prin două conferințe: “Cateheza: inițiere, creștere și maturizare în credință” și “Elemente de proiectare catehetică”.
După aceste momente, la lumina celor spuse, fiecare frate a avut posibilitatea ca la întâlnirea în plen să împărtășească din experiența sa pastorală în ceea ce privește activitatea sa cu grupul/grupurile parohiale care i-au fost încredințate.
Ținând cont de aspectele reieșite din discuții, în vederea elaborării unui Proiect pastoral pentru tineri, Comisia pentru Promovarea vocațiilor și Pastorația tineretului împreună cu fr. Cristian Aiojoaei de la Colegiul Internațional „Seraphicum” – Roma (Italia), a prezentat și propus fraților prezenți și un chestionar pentru tineri care să fie împărțit în parohii.
Această zi de formare s-a încheiat cu o rugăciune de mulțumire înălțată către Dumnezeu pentru nenumăratele sale binefaceri, urmată fiind de o agapă frățească pregătită de frații de la Curia Provincială din Bacău.
Fr. Vlad-Bogdan Bejan
Întâlnirea Comisiei pentru vocații
În data de 8 martie 2021, începând cu ora
09.30, membrii Comisiei pentru promovarea vocațiilor și pastorația tineretului
s-au întâlnit la „Casa de Postulandat” de la Prăjești (BC) pentru a discuta și
a trasa câteva idei în ceea ce privește crearea unui Proiect pastoral
formativ pentru tinerii franciscani din comunitățile noastre și a unui Itinerar
vocațional franciscan.
La această întâlnire, alături de membrii
comisiei au fost prezenți: părintele Romică Pal formator și profesor la Liceul
Teologic Franciscan din Roman, iar prin intermediul rețelelor de socializare,
părintele Cristian Aiojoaei care, în momentul de față se află la Colegiul
Internațional „Seraphicum” – Roma (Italia).
La începutul întâlnirii, părintele
Vlad-Bogdan Bejan, președintele Comisiei, ne-a adus la cunoștință faptul că a
discutat cu diferiți frați din câteva Provincii franciscane conventuale din
Italia care se ocupă cu pastorația tinerilor și promovarea vocațiilor care
ne-au oferit materiale și ne-au dat sugestii care ne sunt de ajutor ca și punct
de plecare în vederea creării Proiectului Pastoral Formativ și a Itinerariului
Vocațional Franciscan.
Din discuțiile avute, a reieșit faptul că
proiectul formativ pe care dorim să-l elaborăm trebuie să oglindească
realitatea tânărului din țara noastră, ajungând la următoarele concluzii: 1)
proiectul pastoral va avea ca grup țintă tinerii din comunitățile franciscane
fără să excludă posibilitatea de a ne deschide și altor realități; 2) proiectul
pastoral să fie format pe trei ani, iar itinerariul vocațional pe un an; 3) se
va încerca pentru următorul an pregătirea de cateheze cu teme specifice, care
să vină în ajutorul responsabililor cu grupurile adolescenților și a tinerilor
în parohii; 4) tema pentru acest plan pastoral pe care o vom alege va pleca de
la viața tânărului reflectând sfânta Evanghelie și luându-l ca model pe Sfântul
Francisc de Assisi.
De asemenea, în cadrul întâlnirii s-a
discutat despre organizarea campusului tinerilor în perioada 27-30 iulie 2021,
despre crearea unui grup numit TiFra (tinerii franciscani) și despre
exercițiile spirituale pentru tineri care se vor desfășura la Viișoara, în
zilele de 6-8 mai, anul curent. Întâlnirea s-a încheiat cu o rugăciune de
mulțumire, urmată de o agapă frățească pregătită de frații de la Casa de
Postulandat din Prăjești.
Fr. Clement Tălin
duminică, 14 martie 2021
Adorație Euharistică pentru Vocații. Timpul Postului Mare
"Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
Rugaţi-l deci pe stăpânul secerişului să trimită lucrători în secerişul său" (Lc 10,2).
Cântec: Ce plăcut e, Doamne sfinte
Celebrant:
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!
Tineri: Amin!
Celebrant: Isuse, care ai voit să rămâi în mijlocul nostru în sacramentul iubirii tale, ne-am adunat înaintea ta pentru a-ți exprima credința noastră, pentru a te adora și pentru a-ți mulțumi. Îți cerem iertare pentru toți cei care nu te iubesc și nu te adoră, pentru toți cei care nu cred și nu speră în tine.
În acest timp sfânt al Postului Mare, tu ne vii în întâmpinare cu invitația la convertire și cu îndemnul la a ne deschide inimile Cuvântului tău dătător de viață, de lumină și de pace, astfel încât să putem participa prin har la misterul pătimirii, morții și învierii tale care se celebrează și se face prezent în Euharistie.
Isuse,
tu ai spus: „Secerișul este mare, însă lucrătorii sunt puțini. Rugați-l deci pe
Domnul secerișului să trimită lucrători în secerișul lui!”. Dorim ca în aceste clipe pe care le
vom petrece în fața ta, care ești prezent cu trupul și sângele, sufletul și
dumnezeirea în Preasfântul Sacrament, să ne rugăm pentru noi vocații la viața
consacrată, la sfânta Preoție și la sfânta Căsătorie, pentru edificarea sfintei
Biserici și pentru răspândirea Împărăției tale în lume.
Lector
1: Sunt
aici, Doamne, îngenuncheat înaintea Ta. Îți ofer tot ceea ce este al meu,
păcatele mele, defectele mele, slăbiciunile mele, ceea ce sunt... pentru a mă
goli de mine însumi, și a mă umple doar de Tine, Doamne.
Sunt
aici în așteptarea unui semn: știu că Tu ești prezent. Această tăcere este
plină de Duhul Tău. Ajută-mă să fac liniște și în mine însumi, să mă eliberez
de gândurile la activitățile pe care
trebuie să le desfășor mâine, la proiectele la care lucrez, să îndepărtez
preocupările și durerile care mă sufocă... pentru a face tăcere în mine însumi.
Ajută-mă
Doamne, în această perioadă a Postului Mare, să privesc în profunzimea inimii
mele, pentru a mă vedea așa cum sunt în realitate, pentru a relua și a îndrepta
drumul meu.
Nu
îți cer să mă eliberezi de deșert, ci să mă ajuți să nu fug de el și să
călătoresc spre Tine, Calea, Adevărul și Viața.
Fă
ca și eu să pot trăi această perioadă nu cu tristețea pocăinței și a jertfirii,
dar în spiritul bucuriei datorită unui har și a unui dar primit, ca și ocazie
pentru a regăsi sensul vieții mele, pentru a descoperi în ea Prezența Ta,
pentru a o vindeca de rănile primite și provocate și pentru a o împăca cu toți
oamenii care trăiesc în jurul meu.
Îți
mulțumesc, Doamne, pentru acest dar al Tău!
Cântec: Tu, care te numești iubire
Lector
2: Rugăciune pentru Vocații
Doamne
Isuse, a te întâlni pe tine înseamnă a lăsa ca privirea ta să ne
întâlnească acolo unde ne-am ascuns. Doar ochii tăi văd și iubesc totul din noi:
dăruiește-ne lumina Duhului tău pentru ca privind la tine să putem cunoaște
adevăratul nostru chip de fii iubiți.
Doamne
Isuse, a te alge pe tine înseamnă a lăsa ca tu să învingi amărăciunea
singurătăților noastre și teama fragilităților noastre; doar cu tine realitatea
se umple de viață. Învață-ne arta de a iubi: aventură posibilă pentru că tu
ești în noi și cu noi.
Doamne
Isuse, a te urma pe tine înseamnă a permite viselor să înflorească și a
lua decizii, a-ți dărui ce este mai bun de la viață. Atrage-ne la întâlnirea cu
tine și cheamă-ne să te urmăm pentru a primi de la tine darul vocației: a
crește, a ne maturiza și a deveni dar pentru
alții.
Amin!
Cântec: O Christe Domine Jesu
Lector
3: Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 3,12-17
Fraților, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și iubiți, îmbrăcați-vă deci cu iubire milostivă, cu bunătate, cu umilință, cu blândețe și îndelungă răbdare! Îngăduiți-vă unii pe alții și, dacă cineva are vreo plângere împotriva altuia, iertați-vă! Așa cum v-a iertat Domnul, la fel să vă iertați și voi! Însă mai presus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu iubire, care este legătura desăvârșirii! Să domnească în inimile voastre pacea lui Cristos la care ați fost chemați ca să fiți un singur trup și fiți recunoscători! Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin! Învățați-vă și îndemnați-vă unii pe alții cu toată înțelepciunea în psalmi, în imnuri și în cântări spirituale! Cântați lui Dumnezeu mulțumindu-i-i în inimile voastre! Și tot ceea ce faceți în cuvânt sau faptă, toate să le faceți în numele Domnului Isus, mulțumindu-i-i lui Dumnezeu Tatăl prin el!
Cuvântul Domnului
Cântec:
Ubi caritas
Citire
din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după Sfântul Marcu 8,
34-38
Chemând la sine mulțimea și pe discipolii săi, le-a spus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să-și ia crucea și să mă urmeze! Căci cine vrea să-și salveze viața o va pierde; cine, însă, își va pierde viața pentru mine și pentru evanghelie o va salva. Așadar, ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă își pierde sufletul? Căci ce poate să dea omul în schimb pentru sufletul său? Dacă cineva se va rușina de mine și de cuvintele mele în această generație adulteră și păcătoasă, și Fiul Omului se va rușina de el când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii cei sfinți”.
Cuvântul Domnului
Cântec: Dacă vrea cineva
Scurtă
reflecție a celebrantului/timp de meditație personală (muzică meditativă)
Lector
4: Din Omilia la Miercurea Cenușii (17 februarie 2021) a Papei Francisc
Postul
Mare este o călătorie de întoarcere la Dumnezeu. De câte ori, ocupați cu
treburi sau indiferenți, i-am spus: “Doamne,
voi veni la tine după aceea, așteaptă... Astăzi nu pot, dar mâine voi începe să
mă rog și să fac ceva pentru ceilalți”.
Și astfel o zi după alta. Acum Dumnezeu face apel la inima noastră. În viață
vom avea mereu lucruri de făcut și vom avea scuze de prezentat, însă, frați și
surori, astăzi este timpul de a ne întoarce la Dumnezeu.
Postul
Mare este o călătorie care implică toată viața noastră, pe noi înșine în
întregime. Este timpul pentru a verifica drumurile pe care le parcurgem, pentru
a regăsi calea care ne duce din nou acasă, pentru a redescoperi legătura
fundamentală cu Dumnezeu, de care depinde totul. Postul Mare nu este o adunare
de florilegii, înseamnă a discerne unde este orientată inima. Acesta este
centrul Postului Mare: unde este orientată inima mea? Să încercăm să ne
întrebăm: unde mă duce navigatorul vieții mele, spre Dumnezeu sau spre e-ul
meu? Trăiesc pentru a-i plăcea Domnului sau pentru a fi observat, lăudat,
preferat, pe primul loc și așa mai departe?
Cântec:
Tu nu uiți să mă iubești
Lector 5: “Nu
vă fie teamă!”
Cuvintele
pe care Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea le-a rostit la inaugurarea
pontificatului său, în ziua de 22 octombrie 1978, sunt de o atât de mare
actualitate: „Nu vă fie teamă! Deschideți-i larg porțile lui Isus! În fața
puterii sale mântuitoare deschideți granițele statelor, sistemele economice, la
fel ca și cele politice, vastele câmpii ale culturii, ale civilizației, ale
dezvoltării. Nu vă fie teamă! Isus știe ce se află înăuntrul omului. Doar el
cunoaște acest lucru!”.
Oare
nu ne temem cu toții într-un anume fel – dacă-l lăsăm pe Cristos să intre cu
totul înlăuntrul nostru, dacă ne deschidem cu totul lui – că El ar putea lua
ceva din viața noastră? Oare nu ne e teamă să renunțăm la ceva important, unic,
care face viața atât de frumoasă? Nu riscăm oare să ne trezim apoi cuprinși de
teamă și lipsiți de libertate?
Și
din nou Papa voia să spună: Nu! Cine îl lasă pe Cristos să intre nu pierde
nimic, nimic – absolut nimic din ceea ce face viața liberă, frumoasă și
importantă. Nu! Doar în această prietenie se deschid larg porțile vieții. Numai
în această prietenie se deschid cu adevărat marile potențialități ale condiției
umane. Numai în această prietenie experimentăm ceea ce este frumos și ceea ce
eliberează. Astfel, astăzi, aș vrea, cu mare forță și mare convingere, plecând
de la experiența unei îndelungate vieți personale, să vă spun vouă, iubiți
tineri: nu vă temeți de Cristos! El nu ia nimic, ci dăruiește totul. Cine i se
dăruiește lui, primește însutit. Da, deschideți, deschideți-i larg porțile lui
Cristos – și veți afla adevărata viață. Amin.
Cântec:
Nu-ți fie teamă
Lector
6: Din Psalmul 139
Doamne,
tu mă cercetezi și mă cunoști;
Știi
când mă așez și când mă scol;
Pătrunzi
de departe intențiile mele;
Fie
că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ți scapă;
Toate
cărările mele îți sunt cunoscute.
Înainte
de a-mi ajunge cuvântul pe limbă,
Tu,
Doamne, îl cunoști întru totul.
Tu
mă învălui din față și din spate
Și
mâna ta stă întinsă asupra mea.
Minunată
este pentru mine cunoașterea ta,
prea
înaltă ca să o pot înțelege.
Pentru
că tu ai format rărunchii mei,
m-ai
țesut în sânul mamei mele.
Te
laud pentru că m-ai făcut
o
făptură atât de minunată!
Lucrările
tale sunt admirabile!
Și
sufletul meu cunoaște bine aceasta!
Ochii
tăi m-au văzut înainte de a mă naște
și
în cartea ta îmi erau scrise toate;
zilele
erau fixate pe când nu era niciuna dintre ele.
Cât
de adânci sunt, pentru mine, gândurile tale, Dumnezeule,
De
necuprins, principiile lor!
Dacă
le-aș număra, ar fi mai multe ca nisipul.
Când
mă trezesc, tot lângă tine sunt.
Ochii
tăi m-au văzut înainte de a mă naște
și
în cartea ta îmi erau scrise toate.
Cercetează-mă,
Dumnezeule, și vezi inima mea,
încearcă
și cunoaște neliniștile mele!
Vezi
dacă nu merg pe o cale greșită
și
condu-mă pe calea veșniciei.
Lector
7: Tu mă chemi
Dumnezeule,
Tatăl nostru, minunată este creația ta. Toate lucrurile create provin din mâna
ta. M-ai chemat la existență și pe mine și mi-ai dat o misiune pentru viața
mea, o misiune pe care nimeni altcineva nu o poate îndeplini. Nu am fost chemat
la existență pentru a fi inutil sau fără valoare, ci pentru a fi punte între
oameni și generații.
Eu cred, Doamne, că mă chemi la
fericire, la noua viață, către cer, care începe pe pământ; la o stare de viață,
la o misiune în lume, către oameni și către o comunitate care ajunge până la
cer.
Eu cred, Doamne, că mă chemi, însă
adesea nu aud chemarea ta. Fă-mă să aud și să înțeleg cuvântul tău. Atrage-mă,
ca să te caut și să te găsesc pe tine. Trezește dorința mea, astfel încât să te
primesc acolo unde doi sau trei se adună în numele tău.
Trimite-mi
oameni care să-mi spună adevărul de la tine, pentru ca să aud adevărul despre
mine, despre fericire, despre noua viață și despre cer, care începe pe pământ.
Doamne,
Dumnezeule, mie îmi este dat ceea ce este bun: să realizez opera ta, să aduc
pace, să fac binele, să slujesc adevărul, să trăiesc cuvântul tău, oriunde mă
aflu, oriunde voi fi.
Cântec: Doamne, fă din mine
Lector 8: Din Exortația
apostolică postsinodală “Christus vivit”
a Sfântului Părinte Francisc către tineri și către tot poporul lui Dumnezeu
(nr.
287, 290, 299).
“Pentru a discerne propria vocație, trebuie recunoscut că ea este chemarea unui prieten: Isus. Prietenilor, atunci când li se oferă un cadou, li se oferă ceea ce este cel mai bun. Și asta nu este în mod necesar lucrul cel mai scump sau greu de procurat, ci acela care știm că va da bucurie celuilalt. Un prieten are o percepție așa de clară a acestui lucru încât poate vizualiza în imaginația sa zâmbetul prietenului în timp ce deschide cadoul său. Acest discernământ de prietenie este ceea ce propun tinerilor ca model, dacă vor să înțeleagă care este voința lui Dumnezeu pentru viața lor (...).
Înainte de orice lege și de orice datorie, ceea ce Isus ne propune să alegem este o urmare, ca aceea a prietenilor care se urmează, se caută și se găsesc din pură prietenie. Tot restul vine după aceea, și chiar eșecurile vieții vor putea fi o experiență inestimabilă a acestei prietenii care nu se rupe niciodată (...).
Dragi
tineri, voi fi fericit să vă văd alergând mai repede decât cel care este lent
și temător. Alergați atrași de acea față atât de iubită, pe care o adorăm în
sfânta Euharistie și o recunoaștem în trupul fratelui suferind. Duhul Sfânt
să vă stimuleze în această alergare înainte.
Biserica
are nevoie de elanul vostru, de intuițiile voastre, de credința voastră”.
Cântec:
Noi suntem speranța lumii
Celebrant:
Dumnezeu ajută și ocrotește poporul pe care l-a chemat și l-a ales să intre în
împărăția sa. Încrezători să îl rugăm:
R.: Binecuvântează, Doamne, Biserica ta!
1. Pentru
întreaga Biserică, pentru ca să se îngrijească cu atenție și cu iubire de
vocații: R.
2. Pentru
Sfântul Părinte și pentru toți Episcopii, pentru ca luminați de Duhul Sfânt și
susținuți de rugăciunea poporului lui Dumnezeu să poată înfrunta cu mult curaj
toate dificultățile pe care le întâmpină în misiunea pe care au primit-o: R.
3. Pentru
preoții și toate persoanele consacrate implicate în câmpul evanghelizării,
pentru ca să intensifice eforturile lor în vederea unei animări vocaționale cât
mai eficiente: R.
4. Pentru
familii, pentru ca prin intermediul mărturiei lor de viață, fundamentată pe
valorile creștine ale credinței, speranței și iubirii, să formeze un climat
adecvat pentru “marile alegeri” ale fiilor lor: R.
5. Pentru
tineri, pentru ca prin curajul și generozitatea lor să răspundă la chemarea ta
plină de iubire, astfel încât viața lor să se poată transforma într-un cântec
de bucurie: R.
6. Pentru
comunitatea noastră, pentru ca în centrul diferitelor activități apostolice, să
se dea o atenție deosebită pastorației tinerilor și promovării vocațiilor la
viața consacrată și la Sfânta Preoție: R.
Tatăl
nostru...
Doamne
Isuse, care ești prezent între noi în sacramentul sfintei Euharistii, ajută-ne
să corespundem iubirii tale și să împlinim ceea ce tu vrei de la noi. Tu, care
viețuiești și domnești în vecii vecilor. Amin.
Cântec:
Neamuri s-adorăm fierbinte
Celebrant:
Tu le-ai dat lor pâine cerească
Tineri:
Având în sine orice plăcere
Celebrant
Să
ne rugăm: Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest Sacrament
minunat amintirea Pătimirilor tale, fă-ne te rugăm, să cinstim astfel sfântul
mister al Trupului și Sângelui tău, încât să simțim necontenit în noi roadele
răscumpărării tale, tu care viețuiești și domnești în vecii vecilor. Amin.
Cântec: Christus vincit, Christus regnat, Christus imperat
Fr. Vlad-Bogdan Bejan
miercuri, 6 ianuarie 2021
Și Cuvântul s-a făcut Trup, și a locuit între noi (In 1,14)
Cu
această afirmație profundă și concisă din titlu evanghelistul Ioan exprimă evenimentul
Întrupării Fiului lui Dumnezeu. În Prologul Evangheliei sale, el vorbește
despre Isus Cristos, Cuvântul Veșnic al lui Dumnezeu și Mijlocitorul creației,
rezumând și anticipând toată evanghelia sa. El își începe Prologul cu
aceste cuvinte: “La început era
Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la
început la Dumnezeu. Toate au luat ființă prin el și fără el nu a luat ființă
nimic din ceea ce există” (In 1,1-3).
Acest
text trimite la capitolul întâi din Cartea Genezei: “La început,
Dumnezeu a creat cerul și pământul” (Gen 1,1). Isus este Logosul
creator, coetern Tatălui, care se află deasupra Creației și a creaturilor.
În
Cristos se împlinește misterul lui Dumnezeu Tatăl care de-a lungul istoriei
mântuirii le vorbește oamenilor ca unor prieteni. În El are loc împlinirea Legii
și a tuturor profețiilor Vechiului Legământ: “După
ce în trecut a vorbit în multe rânduri și în multe moduri părinților noștri
prin profeți, Dumnezeu, în aceste zile din urmă, ne-a vorbit nouă prin Fiul, pe
care l-a pus moștenitor a toate, prin care a făcut și veacurile” (Evr 1,1-2).
Cunoscându-l pe Isus, stând cu el, ascultându-i Cuvântul și văzând semnele pe
care le săvârșea, apostolii au recunoscut că în el se împlineau Scripturile.
Pruncul
divin de la Betleem nu face altceva decât să ne reveleze chipul lui Dumnezeu
Tatăl, plin de bunătate, de milostivire, care ne iubește nu pentru că suntem
buni, ci pentru a ne ajuta să devenim buni și care nu ne abandonează nici în
moarte.
Sfântul
Ioan vorbește din postura de martor ocular: “Ceea ce era de la început, ce am
auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și mâinile noastre au pipăit
cu privire la Cuvântul vieții – căci viața s-a arătat: noi am văzut și dăm
mărturie și vă vestim viața cea veșnică ce era la Tatăl și care ni s-a arătat –
ce am văzut și am auzit vă vestim și vouă pentru ca și voi să aveți comuniune
cu noi, iar comuniunea noastră este cu Tatăl și cu Fiul său, Isus Cristos” (1In 1,1-3).
Cuvântul
cel Veșnic, întrupându-se, stabilindu-și locuința în mijlocul nostru, a dorit
să ne ajute să înțelegem cât de mare este iubirea lui Dumnezeu față de noi, cât
de prețioși suntem în ochii săi: “Într-adevăr, [atât de mult] a iubit Dumnezeu
lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut, ca oricine crede în el să nu piară,
ci să aibă viața veșnică” (In 3,16). Mai mult, Fiul lui Dumnezeu nu a
venit să locuiască doar în mijlocul nostru, ci și în noi. Prin El suntem și noi
fii ai lui Dumnezeu, iar în condiția de fii ai aceluiași Tată ceresc nu ne
naștem, ci devenim primindu-l pe Isus în existența noastră și imitându-l în
iubirea lui, trăind în comuniune unii cu ceilalți.
Întrucât
planul lui Dumnezeu se manifestă în carne, în slăbiciunea ei, indică faptul că
nu există nici un dar al lui Dumnezeu care să nu treacă prin umanitate, astfel
încât, cu cât suntem mai umani, cu atât mai mult se manifestă divinul care este
în noi.
Papa
Francisc, la rugăciunea Angelus de duminică, 3 ianuarie 2021, prezentând
un scurt comentariu la Evanghelia duminicii - a doua după Crăciun - a scos în
evidență faptul că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut trup ca să ne spună că ne
iubește așa cum suntem:
„S-a făcut trup: pentru ce folosește Sfântul Ioan această expresie, „trup”? Nu putea să spună, în mod mai elegant, că s-a făcut om? Nu, folosește cuvântul trup pentru că el indică starea noastră umană în toată slăbiciunea sa, în toată fragilitatea sa. Ne spune că Dumnezeu s-a făcut fragilitate pentru a atinge de aproape fragilitățile noastre. Așadar, din moment ce Domnul s-a făcut trup, nimic din viața noastră nu-i este străin. Nu există nimic ce el să neglijeze, totul putem împărtăși cu el, totul. Dragă frate, dragă soră, Dumnezeu s-a făcut trup pentru a ne spune, pentru a-ți spune că te iubește chiar acolo, că ne iubește chiar acolo, în fragilitățile noastre, în fragilitățile tale; chiar acolo, unde noi ne rușinăm mai mult, unde tu te rușinezi mai mult”.
Fr. Vlad-Bogdan Bejan OFMConv.
-
În data de 8 martie 2021, începând cu ora 09.30, membrii Comisiei pentru promovarea vocațiilor și pastorația tineretului s-au întâlnit la ...